Miscarea Sociala si nationala de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu

In sec. al XIX-lea societatea romaneasca abandona modelul oriental in favoarea celui occidental. Congresul de la Viena din 1815 mentinea status-quoul consfiintand vechile frontier, fapt intarit  de  infaptuirea Sfintei Aliante la 26 sept 1915 la Paris de catre Prusia Austria si Rusia.

Cauzele miscarii revolutionare au fost: mentinerea regimului fanariot

-regcizarea administratieiin defavoarea  boierimii pamantene a se va constitui in “partida nationala”

-fiscalitatea excesiva si coruptia, stribirea  autonomiei

-numeroasele rupture teritoriala: Banat (1716-1739) Oltenia, Basarabia,

Miscarea din 1821 a conturat un program de reforme interne in limitele legale.

Programul revolutiei. 23 ianuarie 1821 Proclamatia de la Pades. Tudor justifica ridicarea la lupta se adreseaza tuturor locuitorilor Tarilor Romanesti si promiteau tuturor celor care  se inrolau in tabara sa calitatea de membru al Adunarii Norodului, ce devine organ reprezentativ , menit sa functioneze pentru binele poporului.

“Cererile  Norodului Romanesc” elaborate in februarie  1821 Cuprindea principalele cereri,  ce vizau  restructurarea statului./ principiul suvernaitatii nationale.

Alegerea Domnului de catre tara, desfiintarea privilegilor  feudale, o serie de reforme : Reforme de justitie/administratie/scolara/armata.

 Reforma fiscal> Reintroducerea darilor in 4 sferturi desfiintarea paslusnicii (categorie de tarani care lucrau pe langa biserica..fiind scutiti de taxe) si scutelnicii.

 Desfiintarea vamilor interne si crearea unei piete  unice. Obiectivul national era bine formulat  si viza indepartarea grecilor din dregatorii si constituirea armatei nationale.

Desfasurarea miscarii lui Tudor.

Moartea ultimului domn fanariot Alexandru Sutu in conditii misterioase si preluarea  puterii de un Comitet de obladuire (organism provizoriu de conducere din care faceau parte boierii: Grigore  Ghica/ Barbu Vacarescu) au permis izbucnirea in Oltenia a unei ample miscari socio nationale conduse de  Tudor Vladimirescu.

Rascoala trebuia sad ea semnalul unei lupte generale anti-otomane, iar telul acestei miscari a fost de a realiza mici modificari economice si politice in folosul taranilor si a micilor boieri.  Miscarea lui Tudor a avut loc odata cu miscarea “Eteria” condusa de epitropul Alexandru Ipsilanti  si urmarea eliberarea grecilor de sub stapanire otomana iar apoi eliberarea tuturor crestinilor din Pen. Balcanica de sub jugul ottoman.

 Miscarea eterista > a fost sustinuta la inceput de catre  Rusia deoarece ministrul de externe era de origine greaca

In parallel cu miscarea lui Tudor, eterestii lui  Ipsilante vor  intra in  Moldova , iar de la Iasi, Ipsilanti va da o proclamatie catre tara precizand scopul miscarii si faptul ca in spatele acesteia  se afla o mare putere europeana. Dupa  Proclamatia de  la  Pades, acesta inainteaza spre capital de unde va maid a 2 proclamatii catre bucuresteni, prima la Bolintini, prima la  Cotroceni si va prelua conducerea de la jumatatea lunii martie pana in mai. Dup ace tarul va dezavua (nu va recunoaste) miscarea eterista , acestia vor  intra in Tara Romaneasca iar neintelegerile dintre 2 conducatori se vor adanci. Pericolul ottoman fiind la N de Dunare  Ipsilante si Tudor vor ajunge la o intelegere privind apararea Tarii Romanesti  N cu resedinta la Targoviste revenea  eteristilor iar  S cu manastirile  Tismana  Radu Voda vor reveni  pandurilor.

Insa suspectat de eteristi ca a colaborat cu turcii Tudor va fi asasinat langa Targoviste in 27/28 mai 1821. Rezistenta a fost firava  iar miscarea a fost infranta de Turci.

Consecintele miscarii revolutionare > inlaturarea domniilor fanariote, ocupare  de catre trupele otomane a Tarilor Romane In perioada 1821, 1822. Problema  Romaneasca devine o chestiune cunoscuta cancelariilor europene.   Turcia la presiunea Rusiei va numi domni pamanteni

>Grigore Dim. Al IV-lea in T.R

> Ionita Sandu Sturdza in Moldova.

Noua situatie va fi reglementata in urma conventiei de la Akerman 1826.

 Pana la mijlocul sec al XIX-lea in principate au aparut mai multe proiecte de reformare  a societatii romanesti avand la baza emanciparea politica fata de Imp Otoman. Proiectele de reforma vizau reorganizarea  structurilor politice juridice ,   fiscale si administrative,  consolidarea autonomiei si unirea tuturor romanilor.

 Constitutia Carvunara . > “Proiectul celor 77 de ponturi” alcatuit in 1822 de comisul moldovean Ionica Tăutu.  Documentul exprima revendicarile micii boierimi moldovene fiind inspirat din declaratia drepturilor omului si cetateanului.  Drepturi egale intre diferitele categorii sociale;  autonomie interna, separarea puterilor in stat si egalitate in fata legii.

Asezamantul politicesc- Simeon Marcovici care sustinea organizarea statului pe principiul separarii puterilor in stat. O trasatura a aceste perioade o reprezinta  societatile politice secrete care aveau ca scop rasturnarea vechii ordini sociale si politice pregatind totodata revolutia de la 1848.

1834-> Societatea Revolutionara moldo-polona cu sediul la Sibiu condusa de Adolph David care milita pt o “republica romaneasca” in care sa fie inclusi romanii de la sud si est de CArpati.

1839-> Conjuratia FEderativa- active in Moldova  si era condusa de comisul Leonte Radu . Milita pentru eliberarea de sub dominatia otomana a Moldovei, Tarii Romanesti si Serbiei, care sa formeze o federatie.

1840-> societatea secreta condusa de  Dimitri Filipescu si Eftimie Murgu- Tara Romaneasca isi propune consolidarea autonomiei, ajungandu-se pana la independent.

1843-> Fratia  fondata de Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Christian Tell, C.A Rossetiactiva in Tara Romaneasca dar avea filiale la  Paris  “Societatea Studentilor Romani” 1845

1846-> Iasi “Asociatia patriotica” Scopul era de unire a celor 2 tari extra-carpatice, independenta, emaciparea clacasilor si egalitatea in fata legii.

Tratatul de la Adrianopol semnat la 14 septembrie 1829

Prevederi: Autonomia administrative a Tarilor Romane numirea domnitorilor pe viata desfiintarea monopolului commercial roman, dar cu  mentinerea suzerantatii acestuia, stabilirea granite cu Imp. Otoman pe talvegul Dunarii iar raialele  Turnu Giurgiu si Braila au fost restituite  Tarii Romanesti .

-consfiintit  protectoratul tarist asupra T.R

-in schimbul despagubirilor de razboi principatele au fost ocupate de trupele tariste in perioada 1828-1834 ceea ce a produs schimbari radicale in politica interna prin introducerea Regulamentelor Organice-> acestea au fost redactate de 2 comisii de boieri  munteni si moldoveni conduse de generalul rus Minciaki. Textul a fost dezbatut la Pettersbourg  si supus aprobarii adunarilor Blestesti de la Iasi si Bucuresti. Vor intra in vigoare la 1 iun 1831 in Tara Romaneasca si la 1 ian 1832 in Moldova.

In anul 1833 Rusia incearca sa introduca un articol additional  prin care orice modificare  a reg.

organicenu se puteau face decat cu aprobarea puterii protectoare si a puterii suzerane.

Protestand fata de acest articol in Cadrul Adunarii Obstesti se individualizeaza activitatea  Paridei

Nationale conduse de  Ion Campineanu (1837-1838).

Sub conducerea lui au fost redactate actul de unire si cel de independent “Osabitul act de numire a

suveranului”-1838  Reprezentau proiectul unei noi constitutii  in care se preciza nou stat trebuia sa fie o monarhie  constitutionala pusa la garantia marilor puteri. Puterea suveranului sa fie limitata  de parlament  cele 3 puteri in stat sa fie independente una fata de cealalta .

Egalitatea romanilor  in fata legii, libertatea personala a cuvantului si a presei , introducerea votului universal si principiul liberei concurente .

Adunarea Obsteasca extraordinara  a Moldovei votase articolul additional din 1883 in anul 1885 iar la presiunea marilor puteri;